Foto: unsplash.com
Pix, hârtie, puțină atenție, simț practic, imaginație, concentrare și un curs autorizat de arheologie juridico-funciară, de minim 3 luni! Pe scurt, de toate aceste elemente ar fi avut nevoie, chiar și ANAF, ca să pătrundă jocul tactic de eludare a unei datorii publice de 7 milioane de lei, pus în practică de antrenoarea de talente, Alina Sperlea (fostă Sasu), consilier local PSD de Dumbrăvița. Și strategia antifiscală, pe care o dezbatem azi, construită exclusiv pe naivitatea și lejeritatea funcționarilor de stat, a debutat pe 27 mai 2010 când, pe rolul Judecătoriei Timișoara, alesul local a înregistrat o plângere împotriva ANAF și a Oficiului de Cadastru si Publicitate Imobiliară Timiș. Cert e că pretențiile Alinei Sperlea nu au fost deloc unele exagerate: desființarea unei încheieri de carte funciară (nr. 40551/23.03.2010) și anularea unei dispoziții de sechestru asigurator (nr. 12/12.02.2010), dictatată de inspectorii fiscali bănățeni, în schimbul unei datorii publice de 456.212 lei, rezultată din TVA pe tranzacții imobiliare.
La pachet, dincolo de desființarea încheierii OCPI, pe cale de consecință, Alina Sperlea a cerut și radierea dreptului de ipotecă a ANAF, înscris în dreptul unor terenuri de pe raza comunei Dumbrăvița. Mai exact, după dezmembrare, vreo 43 de parcele, pe tot atâtea numere de cărți funciare! În fapt, așa cum rezultă din dispozitivul Sentinței Civile nr. 3068 din data de 10 februarie 2011 a Judecătoriei Timișoara, consiliera locală a susținut că, pe 22 octombrie 2009, a fost călcată de ANAF și că, în urma calculelor, în mod nelegal, statul i-a stabilit o obligație fiscală și i-a impus un sechestru asigurător asupra averii. Și, ca să demonstreze abuzul celor de la Fisc, la termenul de judecată din data de 25 noiembrie 2010, Alina Sperlea a cerut introducerea în cauză a lui Stelian Vasile Cirț, fost șef al Vămii Timișoara, pe motiv că, în fapt, acesta ar fi proprietarul de drept al terenurilor sechestrate de ANAF. În logia solicitării, consiliera locală de Dumbrăvița a depus, la instanță, și Sentința Civilă nr. 16393 din 24 noiembrie 2009, pronunțată în dosarul nr. 13700/325/2009 al Judecătoriei Timisoara.
Ce spun înscrisurile, rostogolite de Alina Sperlea? În primul rând că, la data la care ANAF a pus sechestru pe bunurile consilierei, în ce privește imobilul din Dumbrăvița, proprietari tabulari erau Stelian Vasile Cirț și soții Sasu, cu cote de 58,7%, respectiv 41,3%. Mai mult că, anterior, la cabinetul avocatului Sebastian Telbisz, așa cum rezultă din promisiunea de vânzare-cumpărare nr. 8 din 14 august 2008, Sasu Alina Elena, în nume propriu și în calitate de mandatară a soțului său, Sasu Marius, s-au obligat să-i vândă lui fostului vameș și diferența de teren intravilan, până la cota de 99%, la prețul de 118.000 Euro. Sumă care, de altfel, conform documentului, a și fost achitată integral, la semnătură. Și cum nu a existat finalitate în tranzacție, ci doar o promisiune, Sentința Civilă nr. 16393 din 24 noiembrie 2009, obținută ca urmare a demersurilor legale făcute de Stelian Vasile Cirț, nu a făcut altceva decât să consfințească obligația foștilor soți Marius și Alina Sasu de a încheia contractul de vânzare cumpărare în formă autentică, în termen de 30 de zile, în caz contrar hotărârea urmând să țină loc de tranzacție definitivă.
Cum nimeni nu a mai mișcat un deget, la data de 24 noiembrie 2009, în baza sentinței judecătorești, Stelian Vasile Cirț a devenit proprietar de drept al terenului. Cert e că, așa cum rezultă din înscrisuri de cadastru, până la data de 12 februarie 2010, când ANAF a dispus sechestrarea pământului, în baza debitului de 456.212 lei al Alinei Sperlea (fostă Sasu), ex-directorul Vămii Timișoara nu a apucat să-și înscrie dreptul de proprietate, pe cota de 99% din imobilul intravilan pe care l-a câștigat în instanță. Noroc cu Alina Sperlea care, în baza demersurilor proprii, pe care le-a demarat pe 27 mai 2010, exclusiv în favoare lui Stelian Vasile Cirț, a reușit să obțină, prin Sentința Civilă nr. 3068 din 10 februarie 2011 a Judecătoria Timișoara, anularea mențiunilor și sechestrului asigurator, impuse de ANAF, în cărțile funciare de pe Dumbrăvița, în beneficiul fostului său coleg și prieten din sistemul vamal bănățean.
Scheme de joc
Acum, cel puțin până-n acest punct, sunt de făcut câteva conexiuni și clarificări. Așa cum rezultă din documente, atât în timpul procesului pe care l-a demarat, cât și după excluderea din drepturile de proprietate, samsara imobiliară de Dumbrăvița s-a comportat, în continuare, ca o jupâneasă a terenului sechestrat de ANAF – a demarat o serie de unificări și dezmembrări ale imobilului, transformând un bun compact, în vreo 43 de parcele. Așa că, din pricina urbanizării și a confuziilor, abia în iunie 2016, după un alt șir de procese, în care s-a luptat ca un leu, fostul șef al Vămii Timișoara, actualmente președinte de patronat și ONG-ist, a reușit să-și înscrie drepturile de proprietate în cartea funciară. Evident, în baza celor trei documente esențiale: promisiunea de vânzare-cumpărare din 14 august 2008, încheiată în biroul avocatului Sebastian Telbisz, Sentința Civilă nr. 16393 din 24 noiembrie 2009, care a definitivat tranzacția la cota de 99% din imobil, și victoria Alinei Sperlea, obținută prin dispozitivul nr. 3068 din 10 februarie 2011 al Judecătoria Timișoara, prin care s-a decis desființarea sechestrului asigurator, impus de ANAF, în baza procesului-verbal din 12 februarie 2010.
Și mai sunt aspecte, extrem de interesante! În primul rând, convergența unor date calendaristice, cel puțin stranii. Din documente rezultă, așa cum susține și Alina Sperlea, că ANAF-ul a dat buzna peste domnia sa pe data de 22 octombrie 2009, i-a sechestrat terenul în februarie 2010, deși, în baza unei promisiuni de vânzare cumpărare din august 2008 și, ulterior, a unei sentințe din noiembrie 2009, pământul nu mai era al ei. La toate acestea se adaugă și lupta juridică a consilierei locale, în numele proprietarului de drept – Stelian Vasile Cirț, care a culminat cu o victorie și ridicarea sechestrului, în februarie 2011 și, ulterior, cu o intabulare de drept, pe numele unui fost coleg din sistemul vamal, în iunie 2016. Cu siguranță, nu ar fi existat nici un soi de discuții pe marginea coincidențelor dacă, la baza ridicării sechestrului asigurator al ANAF, impus consilierei locale de Dumbrăvița, nu ar fi stat antecontractul de vânzare-cumpărare, încheiat la SCPA Telbisz și Asociații.
Nu de alta dar avocatul Sebastian Telbisz a mai consfințit câteva contracte de împrumut, cu dată certă, în favoarea Alinei Sperlea. Aici vorbim despre înscrisul cu nr. 2, autentificat la data de 3 decembrie 2012, document prin care consiliera locală de Dumbrăvița, sub semnătură privată, și-ar fi împrumutat concubinul, pe Cătălin Brindesku, cu suma de 800.000 euro. Doar că, la data autentificării avocațiale și a semnăturilor de pe contractul de împrumut, de mai bine de jumătate de an, creditoarea NU mai purta numele de Alina Sasu, așa cum este redactat în înscrisul cu data certă al maestrului Sebastian Telbisz, ci cel de Alina Sperlea. Că nu degeaba judecătoarea Angela Isai, în Sentința Civilă nr 6923 din data de 22 iulie 2020, a explicat, la modul cel mai direct cu putință, că o persoană fizică NU poate avea simultan două cărți de identitate. Și, mai mult că, la întocmirea unor acte juridice, orice avocat de pe Terra este obligat prin lege, să solicite clientului său ORIGINALUL cărții de identitate. Deci, se vorbește despre un înscris antedatat, autentificat cu dată certă, care a avut un singur scop – să-l facă pe Cătălin Brindeszku bun de plată, în ochii ANAF, până la concurența sumei de 800.000 euro, în calitate de terț poprit al Alinei Sperlea. Cert e că, în baza probelor, contractul de împrumut a fost desființat și a ajuns la lada de gunoi, fără alte consecințe penale!
Pe ușa din dos!
Acum, revenind la patrimoniul imobiliar de pe Dumbrăvița a lui Stelian Vasile Cirț, pentru pământuri fostul vameș s-a luptat ca un leu, ani de zile, cot la cot cu Alina Sperlea, doar ca să demonstreze ANAF că bunurile îi aparțin, în cotă de 99%. Până la urmă, asta și rezultă din actele care au fost puse în circuitul civil, pe rolul instanțelor de judecată. Ulterior, la fel ca și-n cazul altor componenți ai lotului A.C.S. Sperlea, odată cu trecerea anilor, lucrurile s-au limpezit. În sensul că, după ce a câștigat războiul de uzură cu statul român și a cumpărat trenurile foștilor soți Marius și Alina Sasu, pe Stelian Vasile Cirț l-a apucat, brusc, bunătatea. Și, la sfârșitul anului 2022, printr-o succesiune de acte de donație, întocmite pe 16, 17 și 22 decembrie, fostul vameș a renunțat, de bunăvoie și nesilit de nimeni, la o serie întreagă de parcele de pe Dumbăvița, evaluate la peste 1.000.000 de lei, în favoarea Milenei Sperlea, mama consilierei locale. Mai exact, așa cum rezultă din calcule matematice, Stelian Cirț s-a lepădat de circa 40% din patrimoniul dobândit de la Alina Sperlea. Adică, fix cota de tranzacție care a stat la baza promisiunii de vânzare-cumpărare, autentificată cu dată certă, de către avocatul Telbisz.
Evident, așa cum rezultă din documente de cadastru, parcelele care, în decembrie 2022, s-au reîntors în patrimoniul Milenei Sperlea și pentru care fostul șef al Vămii Timișoara ar fi plătit suma de 118.000, provin din dezmembrarea terenului pe care, la nivel de februarie 2010, ANAF a pus sechestru asigurator, ca să-și recupereze debitul de la Alina Sperlea. Adevărul e că schema de benevolat a lui Stelian Vasile Cirț nu e cu nimic mai prejos decât cea a soților Laura și Cristian Scărlătescu sau Floarea și Radislav Stoicovici care, în calitate de săgeți ale pesedistei de Dumbrăvița, i-au ținut în cârcă zeci de terenuri, doar ca să nu încapă pe mâna inspectorilor de la ANAF. Ca, mai apoi, începând tot cu anul 2022, să facă returul bunurilor, prin acte succesive de donație, în beneficiul Alinei Sperlea, prin intermediul mamei sale, Milena Sperlea. Deși pentru aceleași terenuri, pe care le-au cedat gratuit, la fel ca și Stelian Vasile Cirț, atât soții Scărlătescu, cât și familia Stoicovici, au achitat sume importante de bani pe la avocați, notari sau executori judecătorești. Doar pentru ca, în final, să scape de ele… GRATIS!
Deci, este cât se poate de evident că ceea ce Stelian Cirț a tranzacționat prin promisiunea de vânzare-cumpărare, în august 2008, pe suma de 118.000 euro, în biroul avocatului Sebastian Telbisz, este exact aceeași cotă de 40% pe care a reîntors-o, indirect, în patrimoniul Alinei Sperlea, printr-o cascadă de donații, în 2022. Moca! Așa că înscrisul autentic și cu dată certă, care a dat peste cap toată soarta procesului și a scos de sub sechestru bunurile ANAF, nu este altceva decât o poveste. Aceeași poveste – marca Sperlea PSD!
Autorul îşi asumă întreaga responsabilitate pentru informaţiile/materialele prezentate în acest articol.





Be the first to write a comment.