Sursa foto: opiniatimisoarei.ro

Fostul director al Camerei de Conturi Timiṣ, actual parlamentar AUR, a lansat un atac dur la adresa preṣedintelui Curṭii de Conturi, propus pentru CCR:

🔴Un impostor în robă: Numirea lui Mihai Busuioc la Curtea Constituțională este un afront la adresa Justiției și a României

Într-un gest care sfidează Constituția, bunul-simț și ideea de stat de drept, Partidul Social Democrat îl propune pe Mihai Busuioc ca judecător la Curtea Constituțională a României.

Un funcționar obedient, promovat exclusiv pe linie de fidelitate politică, cu un CV care nu îndeplinește cerințele legale minime pentru această funcție și cu o carieră marcată de protejarea marilor furturi din administrația publică.

Această numire este mai mult decât rușinoasă – este o tentativă de capturare a celei mai importante instituții de control constituțional din România, cu efecte devastatoare pe termen lung.

⚖Ce spune Constituția României?

Conform articolului 142 din Constituția României, judecătorii Curții Constituționale trebuie să aibă:

• minimum 18 ani vechime în activitate juridică sau în învățământul superior juridic,

• și o înaltă competență profesională în domeniu.

Ce spune CV-ul lui Mihai Busuioc?

🟥În cazul lui Mihai Busuioc, niciuna dintre aceste condiții nu este îndeplinită în mod real.

A absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universității private „Nicolae Titulescu”, în 2002 cu note de 5 și 6. De atunci, toate funcțiile sale au fost administrative sau politice:

• Agenția Națională de Cadastru (unde este de notorietate țeapa dată statului român de 6,5 mil. euro mușamalizată de către DNA Brașov).

• Ministerul Dezvoltării,

• Secretariatul General al Guvernului,

• Curtea de Conturi.

👉Nicio activitate juridică propriu-zisă. Nicio pledoarie, nicio jurisprudență, nicio activitate academică sau doctrinară. Doar funcții de execuție sau control politic, unde a excelat prin tăcere și obediență.

Mai mulți juriști reputați, între care și avocatul Adrian Toni Neacșu, au atras atenția că această numire nu îndeplinește nici condiția vechimii, nici a competenței juridice. E o simulare de legalitate, un fals instituțional.

💼Mihai Busuioc – protectorul marilor hoții

Sub conducerea sa, Curtea de Conturi a devenit un scut pentru primarii și președinții de consilii județene, în special cei ai PSD. A blocat audituri, a selectat ce rapoarte să se publice și când, a permis sifonarea miliardelor din fonduri publice fără nicio consecință.

Această rețea de tăcere și complicitate este tocmai motivul pentru care acum este „răsplătit” cu un post de judecător constituțional: ca să tacă mai departe, de data asta cu parafa CCR.

🧨Ce riscă România?

1. Risc la siguranța și securitatea națională. Atunci când o persoană precum domnul Mihai Busuioc este numită într-o funcție de o asemenea importanță nu în baza competențelor profesionale, ci ca urmare a unor presupuse presiuni exercitate asupra conducerii unui partid politic – presiuni alimentate de implicarea în afaceri controversate ce au generat prejudicii semnificative bugetului de stat – se ridică semne serioase de întrebare privind vulnerabilizarea instituțională a statului român. Astfel de decizii pot reprezenta un risc major la adresa siguranței și securității naționale.

În acest context, se impun întrebări legitime: care este situația dosarelor penale care îl vizează pe domnul Busuioc aflate pe rolul Parchetului European (EPPO), Direcției Naționale Anticorupție (DNA) și Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ)?

Mai mult, numirea sa într-o funcție la Curtea Constituțională a României ridică suspiciuni privind posibila intenție de a-i conferi un statut de imunitate în fața actului de justiție – și, prin extensie, de a proteja și alte persoane implicate politic. Aceste aspecte necesită clarificări urgente din partea autorităților responsabile, inclusiv din partea reprezentanților sistemului judiciar și a celor cu atribuții în domeniul securității naționale (am dreptate dle. General Răzvan Ionescu?).

2. Pierdem orice aparență de independență a Curții Constituționale.

Dacă oamenii numiți politic, fără pregătire juridică solidă, ajung să interpreteze Legea Fundamentală, nu mai vorbim despre Justiție, ci despre complicitate oficializată.

3. UE și organismele internaționale vor reacționa.

Nominalizarea unui astfel de profil la CCR poate genera derapaje de încredere, inclusiv suspendarea unor fonduri europene dacă CCR va deveni garantul unei legislații abuzive sau discreționare.

4. Responsabilitatea penală sau civilă a celor care îl susțin.

Dacă se va dovedi că a fost numit cu bună știință fără a îndeplini condițiile constituționale, parlamentarii și factorii decidenți care l-au susținut ar putea fi acuzați de abuz în serviciu, uzurpare de calități oficiale sau fals în acte publice (prin validarea unor CV-uri trucate).