De cel puṭin patru ani de zile, scriu periodic aici despre disoluţia fără precedent a statului român, pe care am numit-o „mexicanizare”. Am folosit acest termen, pentru a sublinia legăturile strânse dintre infractori, politicieni ṣi capi ai unor instituṭii de forṭă, inclusiv din justiṭie, adică fix acelea care ar trebui să lupte cu marea infracṭionalitate.

În prezent, procesul de „mexicanizare” este dublat de unul de „stalinizare”, adică un control de tip sovietic exercitat din capitală asupra structurilor statului. Exercitat abuziv, tot în sensul centralizării actelor de corupţie. În paralel, este exercitat un control politic diabolic asupra tuturor structurilor de stat, printr-un sistem transpartinic.

Practic, „la partid” se decide modul cum acṭionează instituṭiile publice, mai toate fiind conduse de personaje obediente politic, multe ṣantajabile. Excepţiile confirmă regula. Aplicarea legii tinde să devină discreţionară, funcţie de ordinul primit „de la partid”.

Recorder publică acum un documentar care exemplifică tot acest fenomen, cel al justiţiei capturate.

„Senzația este că orice ai face, scapi”, spune unul dintre magistrații pe care i-am intervievat. Același magistrat făcea o declarație șocantă la ultimul bilanț al Parchetului General: „România e în situația de a fi mai aproape de un paradis al infractorilor decât de un stat de drept”. (Recorder)

Investigaṭia transpusă într-un mega documentar de două ore: